Localizare       Descriere geografică       Echipare edilitară       Potențial & resurse

Resurse şi oportunităţi locale

Între resursele naturale care au consacrat comuna sunt lutul pentru olărit, caolinul pentru vopsele şi industria farmaceutică (extras din locul numit Baia lui Adam), precum şi lemnul pentru confecţionarea de produse de utilitate gospodărească, rotărit, dogărit sau obiecte artizanale. În partea de N a comunei, pe teritoriile satelor Dobroţ şi Obârşa, în zonele cu roci andezitice pot fi amenajate cariere pentru extracţia acestei categorii de piatră utilizată la drumuri şi căi ferate, cât şi ca agregate prelucrate pentru betoane rezistente la acizi, cribluri, nisip de concasaj si ca piatra cioplita (pavele, borduri, calupi), precum şi ca rocă ornamentală folosită la placări interioare şi exterioare (glafuri, ancadramente, solbancuri, trepte, etc).

Fondul  funciar  agricol  al  comunei  constituie  o  altă resursă  naturală importantă, dar, din păcate, nefolosită la potenţialul său maxim ( suprafeţe reduse de teren cultivate şi încărcătură diminuată de animale pe hectarul de păşuni şi fâneţe).
Valorificarea produselor din sectoarele vegetal şi zootehnic, cu condiţia exploatării cu maximă eficienţă a fondului funciar şi a efectivelor de animale. Amenajarea de   ferme pentru creşterea bivoliţelor, domeniu în care locuitorii comunei au excelat cu câteva decenii în urmă, beneficiind şi de condiţiile naturale existente (mlaştini şi bălţi, locuri de păşunat, etc.
Culegerea şi prelucrarea fructelor din pomii fructiferi aflaţi în gospodăriile populaţiei
Fond cinegetic bogat şi divers: lupi, urşi, mistreți, vulpi, iepuri, cerbi, căpriori
Fondul piscicol atractiv (păstrăvi şi mrene pe pârâul Obârşa) şi terenuri pentru amenajarea de pescării de-a lungul pârâurilor Obârşa şi Valea Dârjana.
Forme variate de relief, peisagistică deosebită, care pot contribui decisiv la dezvoltarea turismului
Închirirea sau vânzarea terenurilor, spațiilor și locuințelor disponibile. Cele opt sate ale comunei Tomeşti oferă şi alte oportunităţi:

  • închirierea unor clădiri aparţinând unor instituţii publice care şi-au restrâns activitatea
  • cumpărarea de case nelocuite (aproximativ 70 de case la nivel de comună) şi transformarea lor în pensiuni, case de vacanţă ori sate de vacanţă sau chiar reşedinţe permanente)
  • concesionarea sau cumpărarea (prin negocieri directe cu proprietarii) de terenuri agricole sau suprafeţe forestiere
  • valorificarea de păşuni şi fâneţe nepoluate în vederea amenajării unor microferme de animale
  • dezvoltarea unor zone de depozite de mare capacitate dată fiind vecinătatea cu DN 76 Deva – Brad – Oradea.

Comuna Tomești este beneficiara facilităţilor oferite de H.G. 991 din 1998 privind zonele defavorizate (reduceri de impozite).

La nivelul comunei Tomești, în Registrul Agricol, la începutul anului 2017, erau înregistrate 682 de gospodării. Din păcate, doar aproximativ 52 la sută dintre acestea, respectiv 356, erau locuite permanent. Ceilalţi proprietari sunt plecaţi din localitate, lucru ce explică şi multele suprafeţe de teren şi case de vânzare.

 
Populaţia

Comuna Tomeşti se confruntă cu un accentuat fenomen de îmbătrânire a locuitorilor (mai bine de 50 la sută din populaţie are peste 50 de ani) şi, concomitent, cu o evidentă depopulare a localităţilor, fapt reieşit în urma recensămintelor populaţiei efectuate după anul 2000.

În anul 2002 comuna avea 1.298 locuitori. La Recensământul din 2011 numărul acestora era de 1075. În anul 2016 numărul locuitorilor era de 1040. În anul 2016, repartizarea pe localităţile componente era următoarea (în ordine descrescătoare):
  • Şteia 256 locuitori
  • Obârşa  177 locuitori
  • Tomeşti 158 locuitori
  • Dobroţ 135 locuitori
  • Tiuleşti 124 locuitori
  • Livada 113 locuitori
  • Leauţ 76 locuitori
  • Valea Mare de Criş 1 (un) locuitor
Există o tendinţă accentuată de migrare a populaţiei tinere înspre zonele urbane şi peste hotare, lipsa locurilor de muncă la nivel de comună fiind principala cauză. Structura populaţiei :
  • 50,87 % bărbaţi
  • 49,13 % femei
  • 43,44 % persoane active (1,85 la sută din această categorie de persoane lucrează în instituţii şi la agenţi economici de pe teritoriul comunei şi aproape 13 la sută şi-au găsit un loc de muncă la diverşi agenţi economici din zona Brad)
  • 46,66 % pensionari
  • 1,9 l% preşcolari
  • 8 % elevi

Rata natalităţii este foarte redusă în comună. Anual sunt consemnate doar două-trei naşteri.

Componența etnică a comunei Tomești

  • români (98,51%)
  • necunoscută (1,49%)
Componența confesională a comunei Tomești este următoarea:
  • ortodocși (97,11%)
  • baptiști (1,2%)
  • necunoscută (1,2%)
În fiecare localitate există o biserică ortodoxă, inclusiv în satul Valea Mare de Criş, unde mai există un singur locuitor, iar în două localităţi – Şteia şi Tomeşti - cultul baptist are două case de rugăciune.

Biserica ortodoxă din Tomești

Biserica veche din Șteia

Biserica veche din Tiulești

Noua biserică ortodoxă din Tiulești

Biserica ortodoxă din Obîrșa

Biserica ortodoxă din Livada

Biserica ortodoxă din Livada

previous arrow
next arrow
ArrowArrow
Slider
Agricultura

Cultivarea pământului şi creşterea animalelor au fost îndeletniciri de bază şi pentru locuitorii comunei Tomeşti, asigurându-le în mare parte existenţa, pe lângă resursele financiare provenite din minerit ( Barza şi Ţebea), precum şi dintr-o serie de meşteşuguri – prelucrarea lemnului, lutului şi a unor produse vegetale. Majoritatea pământurilor este propietate privată, cu suprafeţe de mici dimensiuni, însă. În partea locului, mai ales în jumătatea sudică a comunei, se cultiva grâu, ovăz, porumb, cartofi, legume de câmp şi plante de nutreţ.

Structura vegetală a rămas aceeaşi şi în ziua de azi, însă au fost diminuate considerabil suprafeţele. Spre exemplu în 2017 s-au cultivat doar 283 de hectare de teren din cele 1038 de hectare de teren arabil, reprezentând aproximativ 28 la sută din totalul acestei suprafeţe.

Structura principalelor culturi:

  • 50 de ha cu grâu, obţinându-se o producţie de 150 de tone
  • 20 de ha cu ovăz de primăvară, cu o producţie de 30 de tone
  • 35 de ha cu porumb, cu o producţie totală de 140 de tone
  • 40 de ha cartofi, cu o producţie de 400 de tone 25 de ha
  • legume de câmp, cu o producţie de 133 de tone
  • 113 ha plante de nutreţ, cu o producţie de 835 tone
Zootehnia se confruntă cu o recesiune semnificativă. La Recensământul General Agricol din 2003 la nivel de comună s-au înregistrat următoarele efective de animale şi păsări:
    • bovine 944 capete
    • ovine 331 capete
    • porcine 951 capete
    • pasari 5639 capete
    • cabaline 82 capete
    • albine 133 familii

În 2018, după aproape 15 ani de la recensământul agricol din 2003, efectivele de animale din comună se prezintă astfel:

    • bovine 544 capete (din care doar opt bubaline)
    • ovine 260 capete
    • caprine 14 capete
    • porcine 354  capete
    • păsări 5486 capete
    • cabaline 15 capete
    • albine 450 familii de care se îngrijesc 10 apicultori.

În comună, în vederea eficientizării activităţii din agricultură, cât şi pentru atragerea de fonduri europene sau obţinerea de subvenţii, au început să prindă contur tot mai multe microferme, cele mai multe profilate pe creşterea animalelor.

La începutul anului 2018 existau:

  • 10 microferme la Şteia
  • 5 microferme la Livada
  • 4 microferme la Obârşa
  • 4 microferme la Dobroţ
  • 3 microferme la Tomeşti
  • 2 microferme la Tiuleşti
  • 1 microfermă la Leauţ

Cele mai multe dintre producţiile vegetale şi animaliere obţinute nu sunt destinate însă comercializării, fiind folosite în gospodăriile populaţiei pentru hrana oamenilor şi a animalelor. Chiar dacă agricultura şi creşterea animalelor continuă să rămână activităţi de bază în economia comunei, trebuie arătat că, în condiţiile reducerii suprafeţelor cultivate şi diminuării efectivelor de animale, terenurile agricole arabile, păşunile şi fâneţele sunt utilizate doar în proporţie de 60 la sută. Mai mult – pe măsură ce se înmulţesc utilajele agricole din gospodăriile populaţiei, scad suprafeţele cultivate.

Există suficiente rezerve pentru a creşte încărcătura de animale la hectarul de pajişti şi fâneţe, cât şi pentru extinderea suprafeţelor cultivate, mai ales că procesul de mecanizare al agriculturii se află în continuă creştere, gospodarii satelor procurându-şi tot mai multe tractoare şi utilaje pentru prelucrarea pământului.

La sfârşitul anului 2017 la nivel ce comună existau:

  • 95 de tractoare
  • 5 motocultoare
  • 72 de motocositoare
  • 68 de pluguri tractate mecanic
  • 36 de grape
  • 4 combine pentru păioase o batoză
  • 54 de cositori mecanice
  • 27 de remorci
  • 50 alte tipuri de utilaje

Întrucât mai toate gospodariile deţin pomi fructiferi răzleţi (meri, peri, pruni, cireşi, nuci, etc), o mare parte din producţia prunilor, merilor şi perilor este folosită la fabricarea băuturilor alcoolice.

În comună există 10 instalaţii de produs rachiu (cazane de ţuică). La nivel de comună, în satul Şteia se mai păstrează (în perfectă stare de funcţionare) o instalaţie de produs ulei din seminţe de dovleac.

Pescărie în localitatea Livada

Silvicultura

Totalitatea terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră în cadrul comunei Tomeşti este de 3698 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 62 la sută din suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale. Structura proprietăţii fondului forestier este următoarea:

  • 1607 ha deţinute de ocolul sivic
  • 563 ha deţinute de composesorat
  • 532 ha deţinute de persoane fizice
  • 526 ha deţinute de primărie
  • 68 ha deţinute de culte
  • aprox. 400 de ha – alte categorii de proprietari.

Sectorul silvic se concentrează în jumătatea nordică a comunei, precum şi pe unele dintre culmile deluroase sud-estice. Fondul forestier bogat al zonei şi cererea mare de lemn pe piaţă au dus la exploatarea intensă a zonelor împădurite, mai ales după anul 1989. Această exploatare intensă şi, pe alocuri, necontrolată din nordul teritoriului a favorizat apariţia a numeroase drumuri forestiere (drumuri care ar putea fi valorificate acum în scop turistic). Şi astăzi, continuă exploatarea lemnului în zonă, care se face de către firme private în urma adjudecării licitaţiilor.

Se exploatează, în special, foioase - fag, stejar, gorun, carpen şi frasin, lemn care nu se prelucrază, însă, în comună, neexistând instalaţii pentru industrializarea acestuia. Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice cum ar fi: asigurarea integrităţii fondului forestier naţional; menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor; conservarea biodiversităţii și asigurarea stabilităţii şi sănătăţii pădurilor. Pădurile și plantaţiile existente vor fi protejate în limitele lor, fiind interzise tăierile, păşunatul și orice fel de construcţii. Trebuie aplicate măsurile specifice de conservare pentru pădurile situate pe terenuri cu pante mari, cu procese de alunecare și eroziune pronunţate, etc.

Turismul

Turismul este o activitate nouă în sfera preocupărilor edililor comunei, care ar putea relansa economic, social şi cultural (şi nu numai) aşezarea din „pridvorul“ Apusenilor, mai ales că această comună dispune atât de un cadru natural deosebit, cât şi de o serie de oportunităţi (între care excedentul de spaţii de locuit – aproximativ 70 de case, care îşi aşteaptă cumpărători spre fi transformate în case de vacanţă ori pensiuni agro-turistice).

Astăzi, un turist ajuns pe aceste meleaguri poate vizita gospodăriile localnicilor, oamenii fiind prietenoşi şi ospitalieri, precum şi atelietele meşterilor locali – olari, dogari, dulgheri sau rotari, poate înopta la stânele din zonă şi poate parcurge la pas multe din drumurile forestiere existente, mai ales că unele duc şi spre legendarul munte al moţilor – Muntele Găina sau spre cel mai înalt vârf al Apusenilor, Vârful Bihor (1849 de metri).

Cei pasionaţi de vânătoare şi pescuit au în spaţiul unităţii administrativ-teritoriale, mai ales pe cursurile unor ape repezi şi în pădurile din teritoriu, un adevărat paradis. Prin implicarea autorităţilor locale, dar şi a celor din localităţile învecinate, aparţinând arealului moţilor zărăndeni, dar şi a celor de pe Arieşul Mic, se urmăreşte elaborarea şi organizarera unor circuite turistice care să includă multitudinea de drumuri forestiere şi amenajarea acestora pentru turismul montan, dar, mai ales, pentru practicarea unor sporturi auto – moto - hipo cu autovehicule de teren, motociclete, ATV-uri, călărie sau plimbări cu atelaje trase de cai. Cei care vor aborda aceste drumuri premontane şi montane, pe lângă excursia propriu-zisă vor avea posibilitatea să deguste produsele specifice obţinute la stânele de oi sau în gospodăriile populaţiei, să doarmă în colibe păstoreşti ori în poduri de şură, pe fân.

Fiindcă se amintea de excedentul de spaţii de locuit şi transformarea acestora în case de vacanţă sau pensiuni agro-turistice, autorităţile locale avansează o idee şi mai curajoasă – amenajarea unor sate de vacanţă, dotate şi echipate corespunzător, în câteva zone de maxim interes turistic: „Valea Babei“, între pârâul Târnăviţa şi pârâul Obârşa, „Pârâul Dârjana“, în partea estică a satului Leauţ, pe vale, în partea nordică a satului Obârşa, „Prislop“, în partea sudică a satului Şteia, în zona limitrofă DN 76.

 

Print Friendly, PDF & Email