Localizare       Descriere geografică       Echipare edilitară       Potențial & resurse

Așezare:

Comuna zărăndeană Tomești este situată în amfiteatrul natural al Depresiuniii Brad – Hălmagiu (în cadrul compartimentului estic al depresiunii Ţării Zarandului, la contact cu Munţii Bihorului) în extremitatea de N-NV a județului Hunedoara, învecinându-se cu trei unități administrativ teritoriale hunedorene: Bulzeștii de Sus (în partea de nord– est), Baia de Criș (la est şi sud – est) și Vața de Jos (la sud–vest), precum și cu două comune din județul Arad – Hălmagiu şi Hălmăgel, în partea de vest.

Coordonate geografice: 46°15´ latitudine nordică /  22°41´15´´ longitudine estică

Suprafaţă

Comuna Tomeşti se întinde pe o suprafaţă de 5981 ha ( 0,85 la sută din suprafaţa judeţului Hunedoara), din care: aproximativ 5800 ha teren extravilan şi aproape 180 ha teren intravilan.

În baza noului Plan Urbanistic General, aprobat în 2018, se are în vedere o majorare a suprafeţei de intravilan la nivelul comunei cu aproximativ 147 de hectare ceea ce reprezintă o creştere cu 81 de procente a suprafeţei respective, creştere ce vizează (într-un procent mai mare sau mai mic) toate localităţile componente. Extinderea intravilanului este dictată de necesitatea creării de noi zone pentru locuinţe săteşti şi anexe gospodăreşti, precum şi de viitoarele echipări edilitare sau dotări urbanistice. Terenurile din cuprinsul localităţilor componente ale comunei sunt destinate în principal culturilor agricole şi producerii furajelor în vederea creşterii animalelor. Suprafaţa cea mai mare este ocupată însă de păduri.

Categorii de folosinţă (situaţie existentă la începutul anului 2018):
  • arabil – aproximativ 1038 ha (17,35 la sută din suprafaţa comunei)
  • păşuni şi fâneţe – 1128 ha (18,85 la sută din suprafaţa comunei)
  • păduri – 3698 ha (61,83 la sută din suprafaţa comunei)

Restul procentelor (aproximativ 1,97 la sută reprezintă suprafeţele ocupate de curţi şi construcţii, de drumuri, cursuri de ape şi stufăriş.

Singura modalitate de acces în satele comunei este cea rutieră.
Legătura cu municipiul Deva, reşedinţa judetului Hunedoara, se face pe un drum judeţean modernizat, DJ 763A, Tomeşti-Târnava de Criş (7 km), apoi pe DN 76 (Oradea – Brad – Deva). DJ 763A Târnava de Criş - Hălmăgel (jud. Arad), este principala cale auto de acces la nivelul întregului teritoriu administrativ, arteră de circulaţie din care se ramifică mai multe drumuri comunale DJ 763A străbate şase dintre satele comunei, Şteia, Tomeşti, Tiuleşti, Leauţ, Dobroţ şi Obârşa, pe o distanţa de aproximativ 12,5 km, urmărind în mare parte cursul nord-sud al râului Obârşa

Reţeaua de drumuri este destul de bine reprezentată la nivelul comunei, drumurile fiind modernizate în proporţie de 90 la sută. Alte drumuri de interes la nivelul localităţii:
  • Drumul comunal DC 2A care face legătura între DN 76 şi satul Şteia, drum nemodernizat în lungime de 0,8 km;
  • Drumul comunal DC 3 Şteia - Livada, drum modernizat cu îmbrăcăminţi asfaltice, în lungime de 3,5 km;
  • Drumul comunal DC 4 Tomeşti - Valea Mare de Criş - Rişca (comuna Baia de Cris), drum nemodernizat, greu accesibil pe vreme ploioasă, în lungime de aproape 4 km;
  • Drumul comunal DC 5 Leauţ - Rişculiţa (comuna Baia de Cris), drum modernizat cu îmbrăcăminţi asfaltice, în lungime de 3,5 km;

La nivelul comunei mai există şi drumuri de exploatare, agricole şi forestiere, în lungime de aproximativ 90 de km, drumuri nemodernizate ce leagă diverse zone şi localităţi.

Distanţe

Satul centru de comună, Tomeşti, este situat la:

  • 23 de km faţă de municipiul Brad, cea mai apropiată localitate urbană din zonă,
  • 60 de km faţă de municipiul Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara,
  • 7 km faţă de centrul comunei învecinate, Vaţa de Jos, unde se află şi cea mai apropiată staţie de cale ferată de pe linia Brad – Ineu – Pâncota – Arad, în lungime de 167 de km, care se parcurge în aproximativ patru ore şi jumătate

Faţă de alte reşedinţe de judeţ, aflate în partea vestică a ţării (care dispun şi de aeroporturi), comuna hunedoreană Tomeşti este situată la:

  • 150 de km de municipiul Arad,
  • 167 de km de municipiul Oradea,
  • 180 de km de municipiul Sibiu
  • 186 de km de municipiul Cluj-Napoca
  • 190 de km de municipiul Timişoara.
Localităţile componente ale comunei:

Unitatea administrativ teritorială Tomeşti din judeţul Hunedoara are în componenţa sa opt sate (prezentate în continuare în ordinea mărimii suprafeţelor intravilane ale acestora)

  • Tomeşti, satul centru de comună - 43,908 ha
  • Obârşa – 33,798 ha
  • Şteia – 30,232 ha
  • Dobroţ – 20,830 ha
  • Livada – 18,045 ha
  • Leauţ – 14,994 ha
  • Tiuleşti – 13,809 ha
  • Valea Mare de Criş – 4,742 ha

Localităţile Tomeşti, Şteia şi Obârşa sunt puternic urbanizate, cu densitate mare de populaţie, satele Livada, Dobroţ si Tiuleşti sunt mediu urbanizate, iar satele Leauţ şi Valea Mare de Criş sunt slab urbanizate, cu o densitate mică de populaţie, cea din urmă localitate fiind pe cale de a-şi pierde ultimii locuitori.

La nivel de comună densitatea medie este de aproximativ 18 locuitori pe kilometru pătrat.
Prezentarea localităţilor componente

Tomești

Tomeşti – satul centru de comună are specificul unei aşezări transilvănene tradiţionale, de tip înşirat (în cea mai mare parte), care concentrează instituţiile publice şi servicii ale unităţii administrativ-teritoriale – primărie, post de poliţie şcoală gimnazială, grădiniţă, terenuri sportive modernizate, oficiu poştal,care oferă toate serviciile specifice (coletărie, mesagerie, mandate, telegrame, scrisori şi altele), dispensar medical modernizat, cămin cultural, bibliotecă şi majoritatea spaţiilor comerciale. Reţea stradală - bine conturată (3,8 km), modernizată, dezvoltată tentacular din principala cale de acces – drumul judetean DJ 763A, cu ramificaţii în toate direcţiile localităţii Populaţie – 158 locuitori (la sfârşitul anului 2016 Număr de gospodării (locuite permanent) – 56. Fond construit - bun

Drumul Obârșa-Dobroț

Dobroţ – sat de tip adunat, cu aspect tradiţional, specific zonei de interferenţă cu Ţara Moţilor Acces – DJ 763A Distanţa faţă de satul centru de comună – 6 km Reţea stradală – 1,5 km în intravilan, cu îmbrăcăminte asfaltică Populaţie – 135 de locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 45 Fond construit – bun

Leauţ – sat de tip împrăştiat, specific zonei premontane a Apusenilor. Acces – DJ 763A Distanţa faţă de satul centru de comună – 3,6 km Reţeaua stradală – în lungime de 3,12 km, modernizată în totalitate cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţie – 76 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 28; se constată o depopulare masivă a zonei Fond construit – bun spre modest

Livada

Livada - sat de deal, de tip împrăştiat, cu un mare număr de gospodării izolate pe cei doi versanţi din nordul şi vestul localităţii Acces – DJ 763A şi DC 3 Distanţa faţă de satul centru de comună – 6,2 km Reţeaua stradală – modernizată pe fonduri europene şi guvernamentale şi este dezvoltată pe uliţe săteşti, care fac legătura între diversele zone de locuire ale satului. Şi această zonă este supusă fenomenului de depopulare prin îmbătrânirea populaţiei Populaţia – 113 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 45 Fond construit – bun spre modest Satul a fost renumit prin producătorii de ulei din seminţe de dovleac. Muzeul „Astra“ din Sibiu găzduieşte o asemenea mărturie despre această îndeletnicire a locuitorilor - Gospodăria de oloieri cu piuă cu săgeţi, manuală şi "călcată cu piciorul".

Obîrșa

Obîrşa – o localitate de tip compact, specifică zonei de tranziţie de la luncă la zona deluroasă. Acces – DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 7 km, fiind cel mai îndepărtat sat faţă de Tomeşti. Reţeaua stradală – bine conturată, în lungime de 1,5 km în intravilan, modernizată. Populaţia – 177 locuitori (al doilea sat din componenţa comunei ca număr de locuitori, după Şteia) Număr de gospodării (locuite permanent) – 60 Fond construit – bun. În localitate se remarcă o serie de construcţii tradiţionale. Muzeul „Astra“ din Sibiu găzduieşte o altă dovadă a valoroasei moşteniri locale – Gospodăriile din Obârşa – atelier de dogari/rotari, cuptorul de ars oale, atelierul de olari, casa de locuit şi şura. Ceramica de Obârşa este binecunoscută pe plan naţional.

Şteia - este o aşezare de tip înşirat, specifică zonei depresionare a Zarandului Acces - DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 1,6 km Reţeaua stradală – se întinde pe o lungime de 3,5 km în intravilan; este bine conturată, modernizată cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţia – 256 de locuitori. Este localitatea cu numărul cel mai mare de locuitori permanenţi, la nivelul comunei, chiar dacă din punct de vedere al suprafeţei intravilanului se află doar pe poziţia a treia. Număr de gospodării (locuite permanent)– 80 Fond construit – bun, construcţiile având un specific caracteristic zonei premontane a Apusenilor. Se remarcă o serie de construcţii tradiţionale. Se păstrează încă în paleta îndeletnicilor tradiţionale cele cum ar fi obţinerea, prin presare la rece, a uleiului din seminţe de dovleac, un produs alimentar cu multe efecte terapeutice. O altă dovadă a numeroaselor ocupaţii din vechime a locuitorilor satului Şteia este „Complexul de industrii ţărăneşti Tomeşti’’ din localitatea Steia, expus în zona tehnică a Muzeului Astra din Sibiu.

Tiulești

Tiuleşti - este o aşezare de tip compact, specifică zonei depresionare Brad - Hălmagiu, Acces – DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 1 km Reţeaua stradală – are o lungime de 1,5 km în intravilan; este modernizată, cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţia – 124 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 41 Fond construit – bun spre modest, construcţiile urmând în general un model de inspiraţie caracteristic zonei premontane a Apusenilor

Valea Mare de Criş - este o aşezare specifică zonei montane a Zarandului, cu mai multe case nelocuite. Totuşi zona se pretează dezvoltăriii unor ferme agricole sau a unui sat de vacanţă ( datorită climatului foarte prietenos şi a factorilor de mediu propice dezvoltăriii unor asemenea activităţi) Acces – DC 4 dinspre Tomeşti Distanţa faţă de reşedinţa de comună – 3,5 km Reţeaua stradală –este slab conturată, nemodernizată şi dezvoltată pe uliţe săteşti Populaţia – un locuitor foarte în vârstă Număr de gospodării (locuite permanent) – una singură Fondul construit este mediocru, datorat depopulării masive a zonei.

Print Friendly, PDF & Email