Localizare

• Drumul comunal DC 2A care face legătura între DN 76 şi satul Şteia, drum nemodernizat în lungime de 0,8 km;
• Drumul comunal DC 3 Şteia - Livada, drum modernizat cu îmbrăcăminţi asfaltice, în lungime de 3,5 km;
• Drumul comunal DC 4 Tomeşti - Valea Mare de Criş - Rişca (comuna Baia de Cris), drum nemodernizat, greu accesibil pe vreme ploioasă, în lungime de aproape 4 km;
• Drumul comunal DC 5 Leauţ - Rişculiţa (comuna Baia de Cris), drum modernizat cu îmbrăcăminţi asfaltice, în lungime de 3,5 km;

La nivelul comunei mai există şi drumuri de exploatare, agricole şi forestiere, în lungime de aproximativ 90 de km, drumuri nemodernizate ce leagă diverse zone şi localităţi.

Distanţe

Satul centru de comună, Tomeşti, este situat la:

• 23 de km faţă de municipiul Brad, cea mai apropiată localitate urbană din zonă,
• 60 de km faţă de municipiul Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara,
• 7 km faţă de centrul comunei învecinate, Vaţa de Jos, unde se află şi cea mai apropiată staţie de cale ferată de pe linia Brad – Ineu – Pâncota – Arad, în lungime de 167 de km, care se parcurge în aproximativ patru ore şi jumătate

Faţă de alte reşedinţe de judeţ, aflate în partea vestică a ţării (care dispun şi de aeroporturi), comuna hunedoreană Tomeşti este situată la:

• 150 de km de municipiul Arad,
• 167 de km de municipiul Oradea,
• 180 de km de municipiul Sibiu
• 186 de km de municipiul Cluj-Napoca
• 190 de km de municipiul Timişoara.

Unitatea administrativ teritorială Tomeşti din judeţul Hunedoara are în componenţa sa opt sate (prezentate în continuare în ordinea mărimii suprafeţelor intravilane ale acestora)

• Tomeşti, satul centru de comună - 43,908 ha
• Obârşa – 33,798 ha
• Şteia – 30,232 ha
• Dobroţ – 20,830 ha
• Livada – 18,045 ha
• Leauţ – 14,994 ha
• Tiuleşti – 13,809 ha
• Valea Mare de Criş – 4,742 ha

Localităţile Tomeşti, Şteia şi Obârşa sunt puternic urbanizate, cu densitate mare de populaţie, satele Livada, Dobroţ si Tiuleşti sunt mediu urbanizate, iar satele Leauţ şi Valea Mare de Criş sunt slab urbanizate, cu o densitate mică de populaţie, cea din urmă localitate fiind pe cale de a-şi pierde ultimii locuitori.

Tomești

Tomeşti – satul centru de comună are specificul unei aşezări transilvănene tradiţionale, de tip înşirat (în cea mai mare parte), care concentrează instituţiile publice şi servicii ale unităţii administrativ-teritoriale – primărie, post de poliţie şcoală gimnazială, grădiniţă, terenuri sportive modernizate, oficiu poştal,care oferă toate serviciile specifice (coletărie, mesagerie, mandate, telegrame, scrisori şi altele), dispensar medical modernizat, cămin cultural, bibliotecă şi majoritatea spaţiilor comerciale. Reţea stradală - bine conturată (3,8 km), modernizată, dezvoltată tentacular din principala cale de acces – drumul judetean DJ 763A, cu ramificaţii în toate direcţiile localităţii Populaţie – 158 locuitori (la sfârşitul anului 2016 Număr de gospodării (locuite permanent) – 56. Fond construit - bun

Drumul Obârșa-Dobroț

Dobroţ – sat de tip adunat, cu aspect tradiţional, specific zonei de interferenţă cu Ţara Moţilor Acces – DJ 763A Distanţa faţă de satul centru de comună – 6 km Reţea stradală – 1,5 km în intravilan, cu îmbrăcăminte asfaltică Populaţie – 135 de locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 45 Fond construit – bun

Leauţ – sat de tip împrăştiat, specific zonei premontane a Apusenilor. Acces – DJ 763A Distanţa faţă de satul centru de comună – 3,6 km Reţeaua stradală – în lungime de 3,12 km, modernizată în totalitate cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţie – 76 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 28; se constată o depopulare masivă a zonei Fond construit – bun spre modest

Livada

Livada - sat de deal, de tip împrăştiat, cu un mare număr de gospodării izolate pe cei doi versanţi din nordul şi vestul localităţii Acces – DJ 763A şi DC 3 Distanţa faţă de satul centru de comună – 6,2 km Reţeaua stradală – modernizată pe fonduri europene şi guvernamentale şi este dezvoltată pe uliţe săteşti, care fac legătura între diversele zone de locuire ale satului. Şi această zonă este supusă fenomenului de depopulare prin îmbătrânirea populaţiei Populaţia – 113 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 45 Fond construit – bun spre modest Satul a fost renumit prin producătorii de ulei din seminţe de dovleac. Muzeul „Astra“ din Sibiu găzduieşte o asemenea mărturie despre această îndeletnicire a locuitorilor - Gospodăria de oloieri cu piuă cu săgeţi, manuală şi "călcată cu piciorul".

Obîrșa

Obîrşa – o localitate de tip compact, specifică zonei de tranziţie de la luncă la zona deluroasă. Acces – DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 7 km, fiind cel mai îndepărtat sat faţă de Tomeşti. Reţeaua stradală – bine conturată, în lungime de 1,5 km în intravilan, modernizată. Populaţia – 177 locuitori (al doilea sat din componenţa comunei ca număr de locuitori, după Şteia) Număr de gospodării (locuite permanent) – 60 Fond construit – bun. În localitate se remarcă o serie de construcţii tradiţionale. Muzeul „Astra“ din Sibiu găzduieşte o altă dovadă a valoroasei moşteniri locale – Gospodăriile din Obârşa – atelier de dogari/rotari, cuptorul de ars oale, atelierul de olari, casa de locuit şi şura. Ceramica de Obârşa este binecunoscută pe plan naţional.

Şteia - este o aşezare de tip înşirat, specifică zonei depresionare a Zarandului Acces - DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 1,6 km Reţeaua stradală – se întinde pe o lungime de 3,5 km în intravilan; este bine conturată, modernizată cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţia – 256 de locuitori. Este localitatea cu numărul cel mai mare de locuitori permanenţi, la nivelul comunei, chiar dacă din punct de vedere al suprafeţei intravilanului se află doar pe poziţia a treia. Număr de gospodării (locuite permanent)– 80 Fond construit – bun, construcţiile având un specific caracteristic zonei premontane a Apusenilor. Se remarcă o serie de construcţii tradiţionale. Se păstrează încă în paleta îndeletnicilor tradiţionale cele cum ar fi obţinerea, prin presare la rece, a uleiului din seminţe de dovleac, un produs alimentar cu multe efecte terapeutice. O altă dovadă a numeroaselor ocupaţii din vechime a locuitorilor satului Şteia este „Complexul de industrii ţărăneşti Tomeşti’’ din localitatea Steia, expus în zona tehnică a Muzeului Astra din Sibiu.

Tiulești

Tiuleşti - este o aşezare de tip compact, specifică zonei depresionare Brad - Hălmagiu, Acces – DJ 763A Distanţa faţă de localitatea centru de comună – 1 km Reţeaua stradală – are o lungime de 1,5 km în intravilan; este modernizată, cu îmbrăcăminţi asfaltice. Populaţia – 124 locuitori Număr de gospodării (locuite permanent) – 41 Fond construit – bun spre modest, construcţiile urmând în general un model de inspiraţie caracteristic zonei premontane a Apusenilor

Valea Mare de Criş - este o aşezare specifică zonei montane a Zarandului, cu mai multe case nelocuite. Totuşi zona se pretează dezvoltăriii unor ferme agricole sau a unui sat de vacanţă ( datorită climatului foarte prietenos şi a factorilor de mediu propice dezvoltăriii unor asemenea activităţi) Acces – DC 4 dinspre Tomeşti Distanţa faţă de reşedinţa de comună – 3,5 km Reţeaua stradală –este slab conturată, nemodernizată şi dezvoltată pe uliţe săteşti Populaţia – un locuitor foarte în vârstă Număr de gospodării (locuite permanent) – una singură Fondul construit este mediocru, datorat depopulării masive a zonei.